Ştiri

În Bonn, discuțiile ONU privind schimbările climatice sunt deschise cu un avertisment puternic asupra crizei combinate energetice și climatice

BONN, Germania - Peste 7.000 de negociatori, miniștri de mediu și experți în domeniul climatului din aproape 200 de națiuni s-au reunit luni la Bonn pentru a lansa cea de-a 64-a sesiune a organismelor subsidiare ale Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice, un maraton de negocieri de două săptămâni menit să pună bazele pentru COP31, care va avea loc la summit-ul global al schimbărilor climatice din noiembrie, în Turcia. Simon Stiell, secretar executiv al ONU
 
Secretariatul Schimbări Climatice, a rostit un discurs de deschidere urgent, avertizând că suprapunerea dezastrelor climatice, prețurile volatile la combustibili fosili declanșate de conflictele din Orientul Mijlociu și progresul lent în finanțarea schimbărilor climatice împing comunitățile vulnerabile la punctul de rupere pe fiecare continent.
 
Stiell și-a deschis discursul prezentând crize globale în cascadă pe care acțiunea climatică trebuie să le abordeze simultan. Valurile de căldură record au pârjolit sudul Europei, Asia de Sud și părți din Africa de Nord până în primăvara anului 2026, declanșând pierderi de recolte, creșteri în spitale din cauza insolației și presiune asupra rețelelor electrice dependente de infrastructura îmbătrânită de combustibili fosili. În același timp, tensiunile prelungite din jurul strâmtorii Ormuz au menținut prețurile la petrol și gaze naturale ridicate, forțând multe țări cu venituri mici să deturneze fonduri guvernamentale limitate către importurile de combustibil în loc de proiecte de îngrijire medicală, educație și tranziție la energie verde.
 
„Astăzi, omenirea se confruntă cu cel mai complex test comun din istorie: nu putem rezolva criza securității energetice fără a soluționa criza climatică și nu putem proteja populațiile vulnerabile fără a îndeplini toate promisiunile climatice convenite deja în cadrul Acordului de la Paris”, a declarat Stiell în sala plină de plen. „Nu este momentul să redeschidem vechile argumente diplomatice sau să diminuăm angajamentele naționale în materie de climă. Fiecare țară trebuie să acționeze mai repede în ceea ce privește reducerea emisiilor, creșterea energiei regenerabile și îndeplinirea angajamentelor financiare mult așteptate față de statele vulnerabile climatice”.
 
Trei piese principale de negociere vor domina discuțiile în următoarele zece zile. Primul se concentrează pe promovarea Obiectivului global de adaptare, un cadru menit să ajute țările să-și construiască apărare împotriva condițiilor meteorologice extreme, cum ar fi ciclonii, secetele și topirea glaciarelor. Națiunile insulare mici și țările cel mai puțin dezvoltate s-au plâns în mod repetat că fondurile internaționale actuale de adaptare acoperă mai puțin de o cincime din costurile lor reale de recuperare în caz de dezastru și fac eforturi ca obiectivele anuale obligatorii de finanțare să fie oficializate la COP31.
 
A doua cale prioritară se concentrează pe obținerea rezultatelor din primul Bilanț global, o analiză cuprinzătoare a acțiunii globale în domeniul climei, finalizată la COP28. Negociatorii vor elabora planuri concrete de implementare pentru a elimina decalajele masive dintre obiectivele naționale existente de emisii și limita de temperatură globală de 1,5 grade Celsius stabilită de Tratatul de la Paris. Cercetările științifice publicate de ONU înaintea reuniunilor de la Bonn au confirmat că politicile actuale pun încălzirea globală pe cale să atingă 2,7 grade până în 2100, cu excepția cazului în care țările industrializate accelerează eliminarea treptată a producției de cărbune, petrol și gaz înainte de 2035.
 
Al treilea punct major al ordinii de zi abordează mecanismele de tranziție justă, politicile de sprijinire a lucrătorilor și comunităților dependente de industriile combustibililor fosili, pe măsură ce țările se deplasează către eolian, solar, hidroenergie și hidrogen verde. Delegații europeni au propus o alianță industrială verde transfrontalieră în timpul discuțiilor de deschidere, oferind formare tehnică și împrumuturi cu dobândă redusă economiilor emergente care construiesc lanțuri interne de aprovizionare cu surse regenerabile. Reprezentanții statelor africane și din Asia de Sud-Est au răspuns cerând reducerea barierelor comerciale pe panourile solare, echipamentele de stocare a bateriilor și tehnologia energiei curate exportate din națiunile bogate.
 
Delegațiile naționale s-au împărțit brusc cu privire la dezacordurile financiare cheie în timpul primei runde de întâlniri bilaterale cu ușile închise. Reprezentanții Uniunii Europene, Canada și Japonia și-au reînnoit angajamentele de a extinde fondul global pentru daune climatice înființat în 2022, menit să despăgubească țările sărace pentru daune climatice ireversibile, cum ar fi pierderea terenurilor de coastă și daune permanente agricole. Între timp, câteva țări majore exportatoare de combustibili fosili au susținut că planurile de tranziție energetică rapidă riscă să-și destabilizaze economiile interne, solicitând termene mai lungi pentru încetarea producției de petrol și gaze, alături de un sprijin sporit pentru investiții verzi.
 
Observatorii pieței și dezvoltării au remarcat că discuțiile de la Bonn au o mare greutate economică. Scăderea costurilor pentru energia solară și eoliană înseamnă că energia regenerabilă este acum cea mai ieftină sursă de energie nouă din peste 120 de țări, dar blocaje în lanțul de aprovizionare, regulile naționale inconsecvente de autorizare și volatilitatea monedei implementarea în masă lentă. Perspectivele Băncii Mondiale pentru iunie 2026, publicate cu câteva zile înainte de conferință, au retrogradat previziunile de creștere globală parțial din cauza perturbărilor agricole legate de climă și a inflației costurilor energiei, îndemnând la investiții ecologice internaționale coordonate pentru a stabiliza perspectivele economice pe termen lung.
 
Grupuri ale societății civile, inclusiv ONG-uri de mediu, tineri activiști pentru climă și federații de fermieri, au organizat demonstrații pașnice în afara locului conferinței pe tot parcursul lunii. Delegații tinerilor au înaintat o petiție comună semnată de peste 3 milioane de tineri din întreaga lume, cerând încetarea imediată a noilor proiecte de forare pe combustibili fosili și garantarea reprezentarii tinerilor în toate grupurile de lucru oficiale ale ONU pentru negocieri climatice.
 
Organizatorii conferinței au confirmat că sesiunile de la Bonn se vor încheia pe 18 iunie cu un text consolidat de negociere care va servi drept bază oficială pentru discuțiile ministeriale la nivel înalt din Turcia din această toamnă. Stiell și-a încheiat remarcile de deschidere cu un apel direct către toate guvernele prezente: „Fiecare întârziere slăbește capacitatea noastră de a proteja vieți. Lumea se așteaptă la progrese tangibile aici, la Bonn, nu doar la declarații diplomatice”.

image

S-ar putea sa-ti placa si

Trimite anchetă